ZIUA UNIRII !
BUN VENIT !
BUN VENIT !
Se poate comenta….Va multumesc !!
Mary la 2023 …MIREASA SEZON 7… sad angel la 2023 …MIREASA SEZON 7… sad angel la CASA IUBIRII sad angel la CASA IUBIRII sad angel la SURVIVOR 2023 ! -
Bine ati venit!
-
Comentarii recente
Mary la 2023 …MIREASA SEZON 7… sad angel la 2023 …MIREASA SEZON 7… sad angel la CASA IUBIRII sad angel la CASA IUBIRII sad angel la SURVIVOR 2023 ! sad angel la 2023 …MIREASA SEZON 7… Mary la 2023 …MIREASA SEZON 7… antoaneta52 la 2023 …MIREASA SEZON 7… In trecere pe blog…..My Community
“Daca nu ai fost niciodata cutremurat pana in adancurile sufletului de o floare deschisa in primavara , poate ca sufletul tau nu va cunoaste nicicand inflorirea.” Audra Foveo
-
-
“Acolo unde infloresc florile exista inca speranta.” Lady Bird Johnson
anitanna
-
Articole apreciate
Florile fac intotdeauna oamenii mai buni,mai fericiti si mai de ajutor;ele sunt raze de soare,miresme si medicamente pentru suflet.” Luther Burbank
Te invit pe pagina mea ! FABULOASELE PISICI !
“Florile sunt cele mai frumoase lucruri facute de Dumnezeu , in care El a uitat sa aseze si un suflet.” Henry Ward Beecher
…”Timpul este prea lent pentru cei care aşteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc. Dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate.”(William Shakespeare)
Ce-mi doresc?! Ca o particica din sufletul meu sa ajunga la voi,prin ce fac aici,prin melodiile dragi,care-mi alina si incalzesc inima,,printr-o vorba buna,calda ,draga si prin imaginile pe care le pun…nu sunt ale mele,dar multumesc celor ce le creaza!
„Amintirile sunt cele mai duioase rânduri pe care le-am subliniat în cartea vieţii. Recitindu-le la bătrâneţe, ne coborâm cu mintea spre vremile acelea care pe atunci ne entuziasmau, dar care astăzi numai ne mângâie în singurătate.” Vasile Conta
CAFENEAUA TRANDAFIRUL ROSU !
Adevărul este o flacără atât de luminoasă încât mulţi oameni nu-i pot suporta lumina. Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi. – GOETHE
Binecuvantari celor ce pasesc pragul Cafenelei!
Fiecare zi pare prea scurta pentru toate gandurile pe care le gandesc, pentru toate plimbarile pe care vreau sa le fac, pentru toate cartile pe care vreau sa le citesc si pentru toti prietenii pe care vreau sa ii vad. – John Burroughs
Timpul care iti face placere sa-l pierzi, nu e timp pierdut. La varsta noastra, e imperativ sa ne facem timp pentru activitati placute.
Deschide inima spre iertare si iubire si lasa sufletul sa zambeasca!
„Unii tac pentru că visează o elocinţă mai profundă decât a cuvintelor. În schimb, alţii tac pentru că nu mai vor să spună nimic. Pentru că nu mai cred în nimic. Nu mai cred în dragoste şi se hotărăsc să nu-i mai pronunţe numele, nu mai cred în fericire şi se hotărăsc să uite de ea. ” Octavian Paler
Anitanna
Bun venit!
-
Trafic site
Cafeneaua Trandafirul Rosu..anitanna blog
„Aşa sunt vremurile, nu poţi să fii moral, fără să fii în acelaşi timp imoral. Şi nu poţi să-ţi satisfaci vanităţile, fără să te umileşti din când în când. Cei care nu acceptă o jumătate din această pilulă, nu pot avea cealaltă jumătate. Căci totul e atins de duplicitate azi. N-a mai rămas nimic curat… ” citat din Octavian Paler
„Nu pasi in fata mea , as putea sa nu te urmez . Nu merge in spatele meu , s-ar putea sa nu te duc unde trebuie. Paseste alaturi de mine si fii prietenul meu.” Albert Camus
O carte bine scrisa este asemeni unui covor fermecat care te poarta intr-o lume in care nu ai putea avea acces in alt fel.” Caroline Gordon
Trafic vizitatori
„Haideti sa ne intampinam mereu unul pe altul cu zambete, pentru ca zambetele sunt inceputul iubirii.” Maica Tereza
Viata fara dragoste este ca un copac fara flori sau fructe. – Kahlil Gibran
„Da sansa fiecarei zile sa fie cea mai frumoasa din viata ta” Mark Twain
VERSETUL ZILEI !”Intr-o zi eu voi sterge orice lacrima din ochii tai ,si voi indeparta de la tine toata suferinta creata pe acest pamint …”
Aşa sunt vremurile, nu poţi să fii moral, fără să fii în acelaşi timp imoral. Şi nu poţi să-ţi satisfaci vanităţile, fără să te umileşti din când în când. Cei care nu acceptă o jumătate din această pilulă, nu pot avea cealaltă jumătate. Căci totul e atins de duplicitate azi. N-a mai rămas nimic curat… citat din Octavian Paler
ZODIA MEA !
-
Anitanna's Blog la Cafeneaua "Trandafirul rosu" 
Bună dimineața. Unire azipe toate planurile. Pupici
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O dimineata excelenta!
Sa ne prindem in HORA UNIRII.
Hai,sa dam mana cu mana
cei cu inima,Romana !
Va mai aduceti aminte ?
…desigur..mai ales ca astazi cei care au serviciu sun binecuvantati cu o zi libera…
Iata de ce !
….
Noi, Alexandru Ioan I. :
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională domn al Moldovei.
La toţi de faţă şi viitori sănătate. Voinţa naţiei, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiţilor compatrioţi, de a vă dori pace şi fericire şi de a vă spune cari sunt cugetările şi ţintirile noastre.
Înainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat încrederea naţiei, noi, în faţa Adunării, am făcut următorul jurământ: „Jur, în numele prea sfintei treimi şi în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă şi pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor !”.
Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în domnia noastră. Guvernământul nostru va fi, în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vrea, precum îl statorniceşte Convenţia încheiată în 7(19) august 1858 între înalta Poartă otomană şi, puterile garante drepturilor patriei noastre. Vom fi domn constituţional. Vom respecta toate drepturile Adunării elective şi toate stăruinţele noastre vor avea de ţel dezvoltarea nouilor instituţii ce ne-au recunoscut Europa şi adevărata şi temeinica punere în lucrare a reformelor cerute de citata convenţie. Îndată după alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia, vom păşi la înfiinţarea Comisiei centrale din Focşani, menită de a restringe legăturile dintre două ramuri, ale aceleiaşi naţii.
Cu concursul acestei comisii şi al Adunării elective, guvernământul nostru se va grăbi de a face legiurile organice cerute de Convenţie şi cari sunt menite de a introduce în societatea noastră marele principii ale staturilor moderne. Pentru ca aceste mari reforme să aibă drept rezultat fericirea obştească, noi sfătuim şi îndemnăm pe toţi compatrioţii noştri de orice stare şi condiţie ca să uite dezbinările şi urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea între fiii aceleiaşi ţări şi naţii, numai o deplină armonie între toate clasele societăţii, întrunind aşa toate puterile, poate să ne întărească; şi aşa, şi guvernământul şi poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.
Misia noastră, deşi frumoasă, este mare şi foarte grea ! Nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrăţişarea sinceră şi sprijinul puternic al compatrioţilor noştri. Toate zilele noastre vor fi întrebuinţate în chip de a le merita şi dobândi. Noi facem un apel la patriotismul, râvna şi activitatea funcţionarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relaţiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire şi cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-şi redobândească toată autoritatea. Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalităţei celei mai stricte, trebuie dar ca să fie tare şi respectată de toţi. Trebuie ca în viitor fiecare cetăţean fără osebire să fie apărat în onorul, în viaţa şi în averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredinţate ocrotirei autorităţilor publice. Precum vom avea de bucurie a căuta şi a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcţionarilor mari şi mici, pre atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruţare şi cu toată asprimea legilor tot abuzul şi toată călcarea de lege.
Tuturor compatrioţilor noştri le trimitem domneasca şi frăţeasca noastră urare şi dumnezeu să binecuvânteze Principatele Unite.
Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza, după alegerea sa ca domn al Moldovei (Iaşi, 5/17 ianuarie 1859). Au trecut mai bine de 164 de atunci. Și, în timp ce discursurile politice au rămas cam la fel, parcă mai nimic nu s-a schimbat…
Sa aveti o zi de MArti-roz,colorata si aceasta postare apartine lui ,ADI fiind facuta in 24 ianuarie 2016.
Asa ca v-am adus-o in atentie.
ApreciazăApreciază
Am dublat tabloul…o eroare…
Multumesc,draga ,Anto,azi m-am trezit tarziu,am facut cafeaua..am luat hapurile,e ceata,frig la un grad am crezut ca va ninge fiindca in aceasta noapte au fost si -1 grad,dar a picurat nitelus dimineata…,acum pare ca se lumineaza afara!
Suntem in a 24-a zi din ianuarie cea a UNIRII….
Va dau mana..va strang cu putere..cu drag si sinceritate !
Sa ai o zi buna langa cei dragi cu multumiri si pretuire…
Pupici!
ApreciazăApreciază
Azi,despre….
Victor Eftimiu
Dramaturg
Născut: 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania
Bun venit in cafeneaua noastra!
La o cafea si un gand,o melodie,o imgine,va oferim caeva informatiii :
Victor Eftimiu a fost un dramaturg, eseist, povestitor,
scriitor și traducător român de origine aromână,
respectiv membru al Academiei Române și
francmason român din perioada interbelică.
Wikipedia
Născut: 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania
Decedat: 27 noiembrie 1972, București
Părinți: Maria Cociu,
Gheorghe Eftimiu
Victor Eftimiu
Mos Viscol si
Primavara
de V Eftimiu
Departe, cine ştie … – Victor Eftimiu
Departe, cine ştie în ce oraş ploios
Cu tâmplele în palme vei fi gândind la mine,
Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros –
Departe … cine ştie în ce oraş ploios …
Cu fruntea sprijinită pe degetele pale
În ochii tăi, străino, aduni melancolie
Răsfrângi tristeţi de toamnă în lacrimile tale –
Cum stai aşa … cu fruntea în degetele pale …
Afară plouă … plouă … şi vântul toamnei bate
Cântând întristătoarea şi vaga-i melodie,
În jurul meu s-aşterne pustiu … singurătatea –
Afară plouă … plouă … şi vântul toamnei bate …ploaie-c59fi-flori
Şi mă gândesc la tine, frumoaso de departe,
La ochii-n cari se stinge un dor de mângâiere,
La soarta nendurată ce calea ne-o desparte –
Şi mă gândesc la tine, frumoaso de departe …
În sufletu-mi coboară tristeţi sfâşietoare
Şi golul din odaie se-mprăştie în mine.
Durerea ta, străino, pustiul tău mă doare –
Şi-n sufletu-mi coboară tristeţi sfâşietoare …
Şi-acum, când cade seara din cerul somnoros,
Când tot mai larg se-ntinde în jurul meu pustiul
Te stingi şi tu, ca mine, urzind un vis frumos –
Departe, cine ştie în ce oraş ploios !…
Din volumul „Poemele singurătăţii“ (1906 – 1912)
A scris povestiri pentru copii… :
Mainile albe
Vrabia si soricelul
………..
O zi placuta!
O zi plina cu iubire si unire….pe toate planurile cum ne scrie,Anto!
Doamne ajuta!
ApreciazăApreciază
O dimineata excelenta!
Sa ne prindem in HORA UNIRII.
Hai,sa dam mana cu mana
cei cu inima,Romana !
Va mai aduceti aminte ?
…desigur..mai ales ca astazi cei care au serviciu sun binecuvantati cu o zi libera…
Iata de ce !
….
Noi, Alexandru Ioan I. :
Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională domn al Moldovei.
La toţi de faţă şi viitori sănătate. Voinţa naţiei, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivă, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintâi datorie a noastră este de a ne adresa către voi, iubiţilor compatrioţi, de a vă dori pace şi fericire şi de a vă spune cari sunt cugetările şi ţintirile noastre.
Înainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat încrederea naţiei, noi, în faţa Adunării, am făcut următorul jurământ: „Jur, în numele prea sfintei treimi şi în faţa ţărei mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, că voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă şi pe cei ce m-au iubit şi pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa Dumnezeu şi compatrioţii mei să-mi fie întru ajutor !”.
Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în domnia noastră. Guvernământul nostru va fi, în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vrea, precum îl statorniceşte Convenţia încheiată în 7(19) august 1858 între înalta Poartă otomană şi, puterile garante drepturilor patriei noastre. Vom fi domn constituţional. Vom respecta toate drepturile Adunării elective şi toate stăruinţele noastre vor avea de ţel dezvoltarea nouilor instituţii ce ne-au recunoscut Europa şi adevărata şi temeinica punere în lucrare a reformelor cerute de citata convenţie. Îndată după alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia, vom păşi la înfiinţarea Comisiei centrale din Focşani, menită de a restringe legăturile dintre două ramuri, ale aceleiaşi naţii.
Cu concursul acestei comisii şi al Adunării elective, guvernământul nostru se va grăbi de a face legiurile organice cerute de Convenţie şi cari sunt menite de a introduce în societatea noastră marele principii ale staturilor moderne. Pentru ca aceste mari reforme să aibă drept rezultat fericirea obştească, noi sfătuim şi îndemnăm pe toţi compatrioţii noştri de orice stare şi condiţie ca să uite dezbinările şi urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea între fiii aceleiaşi ţări şi naţii, numai o deplină armonie între toate clasele societăţii, întrunind aşa toate puterile, poate să ne întărească; şi aşa, şi guvernământul şi poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.
Misia noastră, deşi frumoasă, este mare şi foarte grea ! Nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrăţişarea sinceră şi sprijinul puternic al compatrioţilor noştri. Toate zilele noastre vor fi întrebuinţate în chip de a le merita şi dobândi. Noi facem un apel la patriotismul, râvna şi activitatea funcţionarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relaţiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire şi cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-şi redobândească toată autoritatea. Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalităţei celei mai stricte, trebuie dar ca să fie tare şi respectată de toţi. Trebuie ca în viitor fiecare cetăţean fără osebire să fie apărat în onorul, în viaţa şi în averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredinţate ocrotirei autorităţilor publice. Precum vom avea de bucurie a căuta şi a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcţionarilor mari şi mici, pre atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruţare şi cu toată asprimea legilor tot abuzul şi toată călcarea de lege.
Tuturor compatrioţilor noştri le trimitem domneasca şi frăţeasca noastră urare şi dumnezeu să binecuvânteze Principatele Unite.
Proclamaţia lui Alexandru Ioan Cuza, după alegerea sa ca domn al Moldovei (Iaşi, 5/17 ianuarie 1859). Au trecut mai bine de 164 de atunci. Și, în timp ce discursurile politice au rămas cam la fel, parcă mai nimic nu s-a schimbat…
Sa aveti o zi de MArti-roz,colorata si aceasta postare apartine lui ,ADI fiind facuta in 24 ianuarie 2016.
Asa ca v-am adus-o in atentie.
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază