ESTE A 276-A ZI DIN AN !


LUNEA ALBASTRA IN CAFENEAUA NOASTRA VIRTUALA,3 OCTOMBRIE 2022

Despre anitanna

Incerc sa redescopar placerea unei actiuni zilnice,cum ar fi aceea de a sta in fata calculatorului, a ma plimba, a citi, a privi lumea din jur,a iubi,dar fara a crede ca este ceea ce pot obtine mai mult de la viata! Am invatat ca viata trebuie traita frumos , cel ce nu calatoreste,nu citeste,nu stie sa asculte muzica, nu iubeste,cel ce evita emotiile care ne invata ochii sa straluceasca si sufletul sa vibreze,e condamnat la moarte!
Acest articol a fost publicat în Raspunde. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la ESTE A 276-A ZI DIN AN !

  1. anitanna zice:



    IN A 3-A ZI DIN OCTOMBRIE…
    Cer acoperit,vant,foarte putina ceata,frig la 12 grade…frunze ingalbenite si cazute la pamant…,iar florile din gradina sunt inca inflorite ,o splendoare de trandafiri divers colorati,regina noptii,petuniile ,si niste flori galbene si grena catifelate?…inca rezista!
    … dar…a venit toamna cu adevarat !



    Va doresc o saptamana reusita,buna,linistita ,este a 40-a din acest an…
    Azi in cafenea avem mult albastru si sa stiti ca si cafeaua are tot aceeasi nuanta…
    Sa nu uiti cum ca inima mea este ca o casa deschisa in care dainuie inca iubirea si vei gasi mereu usa deschisa .
    Te astept!

    Multa sanatate!
    https://anitanna.files.wordpress.com/2022/05/744a4a10.gif

    Apreciază

  2. anitanna zice:




    Peste sufletu-mi cărunt

    Sunt aici
    şi mai tresar,
    când se-nchid, pe umbre, stele,
    mă mai leg
    de câte pot…
    printre gândurile mele.
    Tot mai duc
    şi tot mai car,
    viaţa-n firul ei subţire,
    şi ca sprijin,
    drept toiag,
    folosesc o amintire.

    Au trecut
    prea multe veri
    peste iernile din toamne,
    m-a durut
    pustiul lor
    şi mă rog la tine, Doamne,
    vreau copiii
    să-i mai văd,
    cât îmi este incă bine.
    Pune-un gând
    în gândul lor
    să mai treacă pe la mine.

    Timpul mult
    prea nemilos,
    când îi ia şi când îi lasă,
    n-am o vorbă
    cui să-i spun,
    bolul singur de pe masă
    îmi vorbeşte
    fără grai,
    fără grai se-aude-n toate,
    tot încerc,
    încerc să uit,
    mamă sunt şi nu se poate.

    Mai aud
    curgând prin ploi
    câte-o lacrimă tăcută,
    dorul ei
    de dorul lor,
    când obrazul îmi sărută.
    Mai aud
    cum nu mai sunt.
    poarta, veşnic, încuiată,
    peste
    sufletu-mi cărunt
    s-a uscat tăcerea toată.
    poezie de Marin Bunget

    Apreciază

BUN VENIT IN CAFENEAUA NOASTRA !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.