AZI,DE SANZAIENE !


G5tbRAeGj3p7RHhOhAaCuVdd9fPBRsWs0EYPYx8E5rogSRVKtDS6JQ==9daa3-3ggozaeylq2bx9mo2409whtph8yvyq37gro2odp9ogtnqrqwv5v-6g253d253d

ie-traditionala-romaneasca-ana

e75ce-1zb6rj0mgmmv50v7gsy

 

Această prezentare necesită JavaScript.

G5tbRAeGj3p7RHhOhAaCuVdd9fPBRsWs0EYPYx8E5rogSRVKtDS6JQ==

Anunțuri

Despre anitanna

Incerc sa redescopar placerea unei actiuni zilnice,cum ar fi aceea de a sta in fata calculatorului, a ma plimba, a citi, a privi lumea din jur,a iubi,dar fara a crede ca este ceea ce pot obtine mai mult de la viata! Am invatat ca viata trebuie traita din plin, cel ce nu calatoreste,nu citeste,nu stie sa asculte muzica, nu iubeste,cel ce evita emotiile care ne invata ochii sa straluceasca si sufletul sa vibreze,e condamnat la moarte!
Galerie | Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la AZI,DE SANZAIENE !

  1. anitanna zice:
    Obiceiurile legate de Sânziene se pierd in negura timpurilor. Sunt
    datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut. S-a pastrat
    cel roman Sânziana, de la Sancta Diana (care circula si azi in Ardeal)
    si cel slav Dragaica (care a venit mai tarziu si care circula in
    Muntenia si Oltenia).

    Sarbatoarea de Sânziene (tinuta pe 24 iunie, de ziua nasterii
    lui Ioan Botezatorul) e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al
    fecunditatii, si pastreaza in ea un amestec fascinant de crestinism,
    pagânism si vrajitorie. Sânzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si
    placut mirositoare. Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si
    poienite. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele aduna
    florile de Sânziene in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare
    si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite si buchete
    sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri,
    pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele vor ocroti
    casa si gospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata
    noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor
    inflori ca Sânzienele).

    Noaptea de Sanziene

    In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea
    Sanzienelor. Noaptea ce precede aceasta zi se crede ca este magica –
    minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la
    apogeu. In Moldova, crestinii ortodocsi se roaga la moastele Sfantului
    Ioan cel Nou de la Suceava. Ei spera ca vor scapa astfel de necazuri si
    de boli.

    Hora Sanzienelor

    Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase,
    care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si „dau
    puteri” deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de
    leac, bune la toate bolile. In popor se crede ca in noaptea Sanzienelor
    zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod
    holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele,
    tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le
    sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu
    inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin
    sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa
    usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii
    astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari
    iubitoare de dreptate.

    Soarele iubirii

    Sanzienele reprezinta si un prilej de intalnire a tinerilor ce
    doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare iubirii, cinstita cum se
    cuvine, cu cantec si joc. In ajunul Sanzienelor, fetele si baietii care
    urmeaza a se casatori se aduna spre seara in sat. E veselie, voie buna
    si toata lumea e cu sufletul deschis. Se tin balciuri cu tiribombe si
    calusei. Flacaii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe camp flori de
    sanziene si impletesc cununi. Apoi arunca peste case coronitele. Daca se
    lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. In zorii
    zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene
    la palarii. Se alege „Dragaica”. Este propusa una dintr-un grup de sapte
    fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai
    buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte
    tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin
    sat si pe ogoare. La rascruci fetele fac o hora si canta voioase.
    Adesea „Dragaicele” sunt confundate cu „Sanzienele”. Dupa unii
    specialisti, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult
    geto-dacic stravechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea
    reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste
    ametitor.

    Scaldate in roua

    Ceremonialul cuprinde apoi intreg satul. Gospodarii primesc cate
    un spic de grau, pe care il asaza pe grinda, in sura. Ei spera ca pana
    la acea inaltime se li se adune granele. Batranii vorbesc ca in noaptea
    de Sanziene, ielele se aduna si danseaza in padure. Cine le vede ramane
    mut pentru totdeauna sau damblageste. Tot ei cred ca cine nu respecta
    Dragaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spala, coase sau
    matura in acea zi poate muri incat ori fulgerat. In popor se spune ca
    fetele care vor sa se marite repede trebuie sa se spele cu roua. Insa,
    pentru ca acest scaldat ritual sa aiba efectul scontat, se respecta
    anumite conditii: in zori, din locuri necalcate, babele strang roua
    Sanzienelor intr-o carpa alba, de panza noua, apoi o storc intr-o oala
    noua. In drum spre casa, ele nu vorbesc deloc si mai ales nu trebuie sa
    intalneasca pe nimeni. Daca toate acestea sunt implinite, cine se spala
    cu roua respectiva va fi sanatos si dragastos peste an. Femeile maritate
    pot face si ele acest ritual, ca sa fie iubite tot anul de sot si sa
    aiba copii frumosi si sanatosi.

    In noaptea de Sânziene, femeile pornesc in plina noapte spre
    locuri stiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac si descântece.
    Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la
    biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite
    de influentele negative ale Rusaliilor/Ielelor, zânele rele ale
    padurilor. Numai astfel vor fi bune de leac. Sânzienele erau socotite de
    tinerele fete si un mijloc de a-si afla ursitul si timpul cand se vor
    marita. Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale
    fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc
    pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita mai
    trebuie asteptati. In unele sate, e obiceiul ca pe drumul de intoarcere
    catre sat, fetele sa priveasca prin cununa, iar in functie de varsta si
    insusirile fizice ale persoanei vazute, sa deduca si calitatile morale
    ale viitorului sot.

    Fetele isi pun flori de Sânziene neimpletite sub capatai. In
    acea noapte, ele isi vor visa ursitul. Daca cununa va fi purtata in par
    sau in sân (de fecioare sau tinere neveste), acestea vor deveni
    atragatoare si dragostoase. Inainte de rasaritul soarelui, fetele si
    flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate in coarnele
    vitelor. Daca gingasa coronita se opreste in cornul unei vite tinere,
    fata se va marita dupa un tanar, iar daca se opreste in cornul vitei
    batrane, ursitul va fi om in varsta. In ajun de Sânziene, seara, se
    intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se
    insoare. Baietii fac ruguri, aprind faclii si le invartesc in sensul
    miscarii soarelui, strigand:

    „Du-te, Soare, vino, Luna

    Sânzienele imbuna,

    Sa le creasca floarea – floare,

    Galbena, mirositoare,

    Fetele sa leadune,

    Sa le prinda in cunune,

    Sa puna la palarie,

    Floare pentru cununie,

    Babele sa le rosteasca,

    Pana-n toamna sa nunteasca.”

    A doua zi, in zori, cetele de feciori strabat satele cu florile
    de Sânziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri
    la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta, chiuie si striga:

    „Du-te, Luna, vino, Soare,

    Ca tragem la-nsuratoare,

    Cununile neursite,

    Zac sub hornuri azvarlite”.

    Fetele se imbraca de sarbatoare, isi pun marame albe pe cap si
    coronite din floarea galbena si spice de grau. La brau sunt incinse tot
    cu flori de Dragaica/Sânziene, iar in maini tin spice de grau si seceri.
    Dupa ce se intorc in fuga de la camp, fluturandu-si maramele, la
    intrarea in sat, le asteapta flacaii cu ulcele cu apa si le stropesc.
    Apoi se intinde Hora Dragaicelor, la care se prind numai fetele ce au
    participat la datina. Uneori, Dragaicele plimba hora lor pe la unele
    case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poarta o
    cruce inalta, ce se cheama Steagul Dragaicei. El este confectionat
    dintr-o prajina inalta de 2-3 metri, care are la capat o cruce
    impodobita cu flori de Sânziene, pelin, spice de grau si imbracata ca o
    papusa. Pentru a fi feriti de boala, copiii mici sunt dati de mamele lor
    in bratele Dragaicelor, pentru a fi jucati.

    Cred ca nu este roman care sa nu cunoasca melodia celebrului Nicolae
    Sabau, legata de obiceiurile de Sanziene. Sa ne-o reamintim cu totii:

    Apreciat de 1 persoană

  2. anitanna zice:

    Flori de Sanziene

    Flori magice, sanzienele sunt asemuite cu fiicele verii, deoarece isi dezvaluie petalele in perioada maxima de stralucire a soarelui. Presarate pe toate campiile tarii, sanzienele sunt cunoscute si sub denumirea de Dragaica sau Inchegatoare. Parfumul lor invaluie coastele batute de soare si culmile calcaroase, intrucat sanzienele sunt plante ce prefera locurile insorite si usor uscate.
    Sanzienele ne incanta cu cea mai puternica mireasma in zorii zilei de Sfantul Ioan Botezatorul. Multe legende s-au scris pe seama aromei lor magice; se spune ca, daca o tanara fata isi asterne flori de sanziene sub perna sau le poarta in san, este mai dragastoasa si isi viseaza ursitul. Iar daca la rasarit se spala cu roua zorilor cazuta pe florile de sanzaiene, devine mai frumoasa.
    De asemenea, prospetimea acestor flori este indragita de multi sateni care le strecoara printre cununi de flori, la usi sau la ferestre, pe acoperisurile caselor sau intr-un copac, pentru sanatatea intregii familii si sporul casei.
    In aceeasi masura, se spune ca parfumul sanzienelor are calitati vindecatoare. De sute de ani, puterile lor mitice alina suferintele oamenilor, dau rezultate in diverse tratamente naturiste si sporesc fertilitatea culturilor agricole, a fetelor maritate, a pasarilor si animalelor.
    Am putea crede ca mireasma florilor de sanziene pluteste intr-un val de mister, intrucat, in noaptea de Sanziene, se zice ca cei care le culeg vor descoperi comori ascunse. Tot in aceasta noapte fantastica, cerurile se deschid, iar Sanzienele, fapturi luminoase, se transforma in zane cu parul galben ce canta cu glasuri nemaiauzite si ne mangaie imaginatia cu parfumul lor si bucuria naturii.

    Apreciat de 1 persoană

  3. anitanna zice:

    Daca printre cunostintele tale sunt si fete nemaritate, nu uita sa le amintesti ca in aceasta noapte isi poti visa ursitul. „Nu uita sa-ti pui sub perna flori de sanziene! Ursitoarele spun ca-ti vei visa alesul in aceasta noapte! La multi ani!”. De asemenea, nu uita sa le urezi „La multi ani” fetelor si femeilor care poarta numele „Sanziana”. De exemplu, unul dintre cele mai indicate mesaje este: „La multi ani, draga Sanziana! Zanele bune sa-ti calauzeasca pasii in viata!”.

    Apreciat de 1 persoană

Bun venit! Se poate comenta !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s