Bun venit in Cafeneaua Trandafirul….Folosesc WordPress din 3 august 2010! Va multumesc ! I'm using Wordpress since August 3, 2010! Thank you !Ganduri,poezie,muzica,imagini…!
Imaginea nu este facuta de mine,ci este furacita!
Scuzati practica dar se poarta…Sursa o gasiti pe Google daca doriti sa o cautati!
Cel care a cereat-o dupa o munca poate asidua a dorit ca ea sa circule spre incantarea si a altor privitori de frumos si bun gust!…
Ii multumesc si sa ma ierte!
Iubiti tandru,frumos si curat,sincer…de DRAGOBETE !
Incerc sa redescopar placerea unei actiuni zilnice,cum ar fi aceea de a sta in fata calculatorului, a ma plimba, a citi, a privi lumea din jur,a iubi,dar fara a crede ca este ceea ce pot obtine mai mult de la viata!
Am invatat ca viata trebuie traita frumos , ca cel care nu calatoreste,nu citeste,nu stie sa asculte muzica, nu iubeste,cel ce evita emotiile care ne invata ochii sa straluceasca si sufletul sa vibreze, care nu se roaga si CREDE si nu ajuta pe cel in suferinta....e un nefericit !
Dragobete: Ziua Îndrăgostiţilor la români!
Fiul Babei Dochia, Dragobetele este echivalentul Sfântului Valentin şi simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele este un obicei românesc care marchează începutul primăverii. În mediul rural, Dragobetele se sărbătorea prin logodne simbolice şi prin jocuri de iubire. În mediul urban aceste tradiţii sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine’s Day, o sărbătoare de împrumut occidental. Dragobete, sărbătoarea bunei dispozitii şi a iubirii în grai românesc! Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile româneşti sau obiceiurile româneşti păstrate din generaţie în generaţie pentru sărbătoarea de Dragobete. Puţini sunt şi cei care mai sunt interesaţi de ritualurile acestei sărbători de când sărbătoarea occidentală de acceaşi natură, Sfântul Valentin a dobândit statut mioritic. Există, însă, anumite zone rurale care cred în obiceiurile româneşti şi în simbolul sărbătorii de Dragobete. Astfel, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiţilor la români era văzută ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prosperitate. Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a ţării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuţii în jurul focului, săruturi, logodne simbolice etc. Există şi obiceiul ca fetele mari să strângă şi să pastreze cu grijă apa cu proprietăţi magice din zăpada netopită sau de pe florile de fragi. Un alt obicei este zburătoritul când fetele tinere coborau în fuga spre sat, fiind urmărite de flacăii îndrăgostiţi. Despre toţi cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete, se spunea ca vor rămâne singuri tot restul anului.
Astazi, de Dragobete, m-am imbracat cu un nor si-am inceput sa picur saruturi pe buzele tale…!
Ploaia ta…
La ce visezi iubito în timp ce-afară plouă,
Mă vezi un nor sau poate, o lacrimă de rouă ?
Acolo-n curcubeul iubirilor lumești,
Pe cine vezi iubito, pe cine tu iubești ?
Să fiu eu curcubeul ce din furtună apare,
Sorbind nectaru-ți dulce cu-a buzelor ardoare ?
Sau un pian cu clape ce-ți cântă în surdină,
Poeme de iubire în nopți cu lună plină ?
Hai spune tu iubito, mă vezi o PRIMĂVARĂ,
Ce înflorește-n vise pe-acorduri de vioară ?
Sau poate sunt eu vântul ce bat de-al vieții dor,
Prin gândurile tale, cu șoapte de amor ?
Ori poate sunt o TOAMNĂ uitată în noi doi,
Cu simfonii de frunze și cu cernite ploi ?
Sau sunt eu IARNA care cu picuri mici de gheață,
Ți-aștern mii de săruturi pe-a buzelor dulceață ?
Visează-mă iubito, închide-mă în tine
Să-ți vindec de tristețe eternul dor de mine,
Și patru anotimpuri voi sta închis așa
Un nor în caldă VARĂ, căci eu sunt ploaia ta !
de Gabi Costin
octombrie, 2015
Va doresc ca, astazi de Dragobete, si nu numai, sa aveti parte de multa dragoste, iubire si fericire !
„ASTAZI ESTE ZIUA IUBIRII ROMANESTI !!!
Sa nu uitam sa ne iubim si sa iubim romaneste, sa ne amintim un pic ca iubirea noastra, a sufletului nostru romanesc este asa ca o doina , ca o hora, ca un codru cu frunzele suierand a cautare de radacina …Chiar daca nu avem nevoie de zile speciale sa iubim, poate avem nevoie de zile sa ne amintim de noi, cine suntem si de ce suntem si ca iubirea ne ajuta sa ne regasim iar daca ne pierdem pre caile vietii ..”
Asa ca, astazi sa ne ascultam inima si sa IUBIM ROMANEASTE !!!
O ZI FRUMOASA CA VOI !!! O ZI PLINA DE IUBIRE !!
Poveste de Dragobete
Într-un colţ de rai se pare,
spun poveştile din buni,
Dragostea zbura ferice
şi făcea prin cer minuni.
Ba se cobora adesea
şi aice, pe pământ.
şi-aducea în cele inimi
numa-nfiorări şi cânt.
Şi toţi îi simţeau puterea
ei de floare fermecată
şi-o păstrau aprinsă veşnic
ca lumin-adevărată.
Era totul doar simţire
cu izvor în zbor de îngeri,
oamenii trăiau ferice
fără lacrimi, fără frângeri.
Tot atunci, ne mai spun bunii,
un fecior prin munţi trăia,
chipeş şi cu boiul straşnic,
fiu al babei Dochia,
Mesager trimis, se pare,
de chiar bunul Dumnezeu
să dea dragostei cătare
şi trăia sus, pe Ceahlău,
Sau oricum prin munţii falnici
stăpâniţi de vechii daci,
preţuit deopotrivă
de bogaţi şi de săraci.
Şi fecioru-acela chipeş
dădea iama peste fire,
răspândind peste meleaguri
cântec tainic de iubire.
Printre păsări, printre oameni,
el iubirea o împarte
la sfârşitul lunii faur
până la-nceput de marte
Când cu fir împletite
din alb şi din roşu-dor
cei iubiţi se legau veşnic
prin sărut de mărţişor.
Dar feciorul ( iar spun bunii)
Nebunatic, cum apare,
zice-se c-a vrut să-ncurce
calea Sfintei Maici Fecioare,
Care, plină de mânie
pe feciorul cel pârdalnic,
i-a dat chip de buruiană
de iubit, numit năvalnic…
Dar trecură vremi de-atunce
şi povestea nu-i uitată,
Dragostea-i şi-acum puterea
ce ne-aduce la olaltă,
Iar pe fecioraşu-acela
ce dădea iama prin fete
îl sărbătorim cu toţii
când e zi de Dragobete.
Iar povestea lui am scris-o
sus, în munţii mei cărunţi.
unde dorul şi iubirea
e şi-n inimi, e şi-n frunţi
Şi vă-mpart la fiecare
câte un surâs şăgalnic
şi vă dau s-aveţi sub perini
dragobetele …năvalnic.
Leonid Iacob
Acum că Valentinul trecu, putem striga după el, dacă nu ne plăcu! Pe motiv că Dragobetele nost’ este o sărbătoare mai sprințară ca Valentinul altora. Mai de primăvară, și-o putem lega și noi, masculii, de fertilitate (care ne doare), fecunditate (care vă doare) și renașterea naturii – care împacă pe toată lumea. Dragobetele-i o sărbătoare din timpurile în care eram mai aproape de natură, mai naivi sufletește, cu orgoliul neșifonat și cu siguranță, mult mai sinceri în manifestări: până și ursul iese din bârlog, păsările (nemigratoare) se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și facă cuiburi. Iar cele neînsoțite de Dragobete (concurență mare între păsări, știm) rămân singure și fără pui până la anul, asta știm. Dar de ce refuză păsăroii și chiar unele vrăbiuțe sărbătoarea asta? Păi, amorul ar trebui sărbătorit în fiecare zi, ne spune câte un mascul alfa, iar păsăricile singure achiesează cu entuziasm. Sărbătorim românește! clamează patrioții vopsiți în trei culori, asemenea băncilor din Cluj, odinioară.
Ce au în comun sărbătorile aceste, contestate în egală măsură și cu egală pricină? Calendarul. Sărbătorim de fapt marele dușman, timpul. Fie că marchează începutul primăverii, ca Dragobetele sau începutul postului Paștelui (fără carne, carne-vale) acest moment de început al anului este urât deopotrivă (instinctiv) de bărbații trecuți și ciufuți, ca și de femeile singure. Din același simplu motiv: pentru că ascunde șansa unui nou început. Este o sărbătoare feminină prin excelență, singurul moment al anului când femeia putea să-și declare dragostea (în vestul catolic) sau să-și afle ursitul (la noi). Numai atunci era de cuviință ca fetele să-ntrebe luna, iar doamnele să se mascheze pentru carnaval și să-și aleagă un bărbat. Indiferent de condiția socială, da’ bărbat să fie! Restul e literatură…
“Daca nu ai fost niciodata cutremurat pana in adancurile sufletului de o floare deschisa in primavara , poate ca sufletul tau nu va cunoaste nicicand inflorirea.” Audra Foveo
Florile fac intotdeauna oamenii mai buni,mai fericiti si mai de ajutor;ele sunt raze de soare,miresme si medicamente pentru suflet.” Luther Burbank
Te invit pe pagina mea ! FABULOASELE PISICI !
“Florile sunt cele mai frumoase lucruri facute de Dumnezeu , in care El a uitat sa aseze si un suflet.” Henry Ward Beecher
…”Timpul este prea lent pentru cei care aşteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc. Dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate.”(William Shakespeare)
Ce-mi doresc?! Ca o particica din sufletul meu sa ajunga la voi,prin ce fac aici,prin melodiile dragi,care-mi alina si incalzesc inima,,printr-o vorba buna,calda ,draga si prin imaginile pe care le pun…nu sunt ale mele,dar multumesc celor ce le creaza!
„Amintirile sunt cele mai duioase rânduri pe care le-am subliniat în cartea vieţii. Recitindu-le la bătrâneţe, ne coborâm cu mintea spre vremile acelea care pe atunci ne entuziasmau, dar care astăzi numai ne mângâie în singurătate.” Vasile Conta
Adevărul este o flacără atât de luminoasă încât mulţi oameni nu-i pot suporta lumina. Unii închid ochii ca să nu-l vadă, iar alţii fug ca să nu fie arşi. – GOETHE
Categorii
Binecuvantari celor ce pasesc pragul Cafenelei!
Fiecare zi pare prea scurta pentru toate gandurile pe care le gandesc, pentru toate plimbarile pe care vreau sa le fac, pentru toate cartile pe care vreau sa le citesc si pentru toti prietenii pe care vreau sa ii vad. – John Burroughs
Timpul care iti face placere sa-l pierzi, nu e timp pierdut. La varsta noastra, e imperativ sa ne facem timp pentru activitati placute.
Deschide inima spre iertare si iubire si lasa sufletul sa zambeasca!
„Unii tac pentru că visează o elocinţă mai profundă decât a cuvintelor. În schimb, alţii tac pentru că nu mai vor să spună nimic. Pentru că nu mai cred în nimic. Nu mai cred în dragoste şi se hotărăsc să nu-i mai pronunţe numele, nu mai cred în fericire şi se hotărăsc să uite de ea. ” Octavian Paler
„Aşa sunt vremurile, nu poţi să fii moral, fără să fii în acelaşi timp imoral. Şi nu poţi să-ţi satisfaci vanităţile, fără să te umileşti din când în când. Cei care nu acceptă o jumătate din această pilulă, nu pot avea cealaltă jumătate. Căci totul e atins de duplicitate azi. N-a mai rămas nimic curat… ” citat din Octavian Paler
„Nu pasi in fata mea , as putea sa nu te urmez . Nu merge in spatele meu , s-ar putea sa nu te duc unde trebuie. Paseste alaturi de mine si fii prietenul meu.” Albert Camus
O carte bine scrisa este asemeni unui covor fermecat care te poarta intr-o lume in care nu ai putea avea acces in alt fel.” Caroline Gordon
Trafic vizitatori
„Haideti sa ne intampinam mereu unul pe altul cu zambete, pentru ca zambetele sunt inceputul iubirii.” Maica Tereza
Statistică
2.388.333 hits
Viata fara dragoste este ca un copac fara flori sau fructe. – Kahlil Gibran
„Da sansa fiecarei zile sa fie cea mai frumoasa din viata ta” Mark Twain
VERSETUL ZILEI !”Intr-o zi eu voi sterge orice lacrima din ochii tai ,si voi indeparta de la tine toata suferinta creata pe acest pamint …”
Aşa sunt vremurile, nu poţi să fii moral, fără să fii în acelaşi timp imoral. Şi nu poţi să-ţi satisfaci vanităţile, fără să te umileşti din când în când. Cei care nu acceptă o jumătate din această pilulă, nu pot avea cealaltă jumătate. Căci totul e atins de duplicitate azi. N-a mai rămas nimic curat… citat din Octavian Paler
Anitanna's Blog la Cafeneaua "Trandafirul rosu" 
Dumneavoastră, dragi civili din lume,
Urmăriţi de moarte unanim,
Vă propun o nouă strategie:
Să ne iubim.
Dragostea e calea contra morţii,
Dragostea e un atac sublim,
Vă propun o nouă strategie:
Să ne iubim.
Să ne iubim, să ne iubim,
Să terminăm al morţii haos,
Să ne iubim, să ne iubim,
Îndrăgostiţi, pe loc repaos.
Faceţi tunul câine de ogradă,
Faceţi tancuri suvenire-n timp,
Vă propun un ordin nou de luptă:
Să ne iubïm.
Adrian Păunescu
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Dragobete: Ziua Îndrăgostiţilor la români!
Fiul Babei Dochia, Dragobetele este echivalentul Sfântului Valentin şi simbolizează sărbătoarea dragostei în tradiţiile româneşti. Sărbătorit pe 24 februarie sau 1 martie, Dragobetele este un obicei românesc care marchează începutul primăverii. În mediul rural, Dragobetele se sărbătorea prin logodne simbolice şi prin jocuri de iubire. În mediul urban aceste tradiţii sunt inexistente, Dragobetele fiind umbrit de Valentine’s Day, o sărbătoare de împrumut occidental. Dragobete, sărbătoarea bunei dispozitii şi a iubirii în grai românesc! Puţini sunt cei care cunosc cu adevărat tradiţiile româneşti sau obiceiurile româneşti păstrate din generaţie în generaţie pentru sărbătoarea de Dragobete. Puţini sunt şi cei care mai sunt interesaţi de ritualurile acestei sărbători de când sărbătoarea occidentală de acceaşi natură, Sfântul Valentin a dobândit statut mioritic. Există, însă, anumite zone rurale care cred în obiceiurile româneşti şi în simbolul sărbătorii de Dragobete. Astfel, sărbătoarea dragostei sau ziua îndrăgostiţilor la români era văzută ca fiind una de bun augur, deoarece se credea că aduce gospodarilor un an mai îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prosperitate. Modul de a sărbători Dragobetele este diferit de la o regiune a ţării la alta: petreceri în aer liber, dansuri, jocuri, discuţii în jurul focului, săruturi, logodne simbolice etc. Există şi obiceiul ca fetele mari să strângă şi să pastreze cu grijă apa cu proprietăţi magice din zăpada netopită sau de pe florile de fragi. Un alt obicei este zburătoritul când fetele tinere coborau în fuga spre sat, fiind urmărite de flacăii îndrăgostiţi. Despre toţi cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete, se spunea ca vor rămâne singuri tot restul anului.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Buna ziua! La multi ani! Fie ca ziua sa iti fie frumoasa, plina de iubire! ❤
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Astazi, de Dragobete, m-am imbracat cu un nor si-am inceput sa picur saruturi pe buzele tale…!
Ploaia ta…
La ce visezi iubito în timp ce-afară plouă,
Mă vezi un nor sau poate, o lacrimă de rouă ?
Acolo-n curcubeul iubirilor lumești,
Pe cine vezi iubito, pe cine tu iubești ?
Să fiu eu curcubeul ce din furtună apare,
Sorbind nectaru-ți dulce cu-a buzelor ardoare ?
Sau un pian cu clape ce-ți cântă în surdină,
Poeme de iubire în nopți cu lună plină ?
Hai spune tu iubito, mă vezi o PRIMĂVARĂ,
Ce înflorește-n vise pe-acorduri de vioară ?
Sau poate sunt eu vântul ce bat de-al vieții dor,
Prin gândurile tale, cu șoapte de amor ?
Ori poate sunt o TOAMNĂ uitată în noi doi,
Cu simfonii de frunze și cu cernite ploi ?
Sau sunt eu IARNA care cu picuri mici de gheață,
Ți-aștern mii de săruturi pe-a buzelor dulceață ?
Visează-mă iubito, închide-mă în tine
Să-ți vindec de tristețe eternul dor de mine,
Și patru anotimpuri voi sta închis așa
Un nor în caldă VARĂ, căci eu sunt ploaia ta !
de Gabi Costin
octombrie, 2015
Va doresc ca, astazi de Dragobete, si nu numai, sa aveti parte de multa dragoste, iubire si fericire !
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Multumim!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„ASTAZI ESTE ZIUA IUBIRII ROMANESTI !!!
Sa nu uitam sa ne iubim si sa iubim romaneste, sa ne amintim un pic ca iubirea noastra, a sufletului nostru romanesc este asa ca o doina , ca o hora, ca un codru cu frunzele suierand a cautare de radacina …Chiar daca nu avem nevoie de zile speciale sa iubim, poate avem nevoie de zile sa ne amintim de noi, cine suntem si de ce suntem si ca iubirea ne ajuta sa ne regasim iar daca ne pierdem pre caile vietii ..”
Asa ca, astazi sa ne ascultam inima si sa IUBIM ROMANEASTE !!!
O ZI FRUMOASA CA VOI !!! O ZI PLINA DE IUBIRE !!
Poveste de Dragobete
Într-un colţ de rai se pare,
spun poveştile din buni,
Dragostea zbura ferice
şi făcea prin cer minuni.
Ba se cobora adesea
şi aice, pe pământ.
şi-aducea în cele inimi
numa-nfiorări şi cânt.
Şi toţi îi simţeau puterea
ei de floare fermecată
şi-o păstrau aprinsă veşnic
ca lumin-adevărată.
Era totul doar simţire
cu izvor în zbor de îngeri,
oamenii trăiau ferice
fără lacrimi, fără frângeri.
Tot atunci, ne mai spun bunii,
un fecior prin munţi trăia,
chipeş şi cu boiul straşnic,
fiu al babei Dochia,
Mesager trimis, se pare,
de chiar bunul Dumnezeu
să dea dragostei cătare
şi trăia sus, pe Ceahlău,
Sau oricum prin munţii falnici
stăpâniţi de vechii daci,
preţuit deopotrivă
de bogaţi şi de săraci.
Şi fecioru-acela chipeş
dădea iama peste fire,
răspândind peste meleaguri
cântec tainic de iubire.
Printre păsări, printre oameni,
el iubirea o împarte
la sfârşitul lunii faur
până la-nceput de marte
Când cu fir împletite
din alb şi din roşu-dor
cei iubiţi se legau veşnic
prin sărut de mărţişor.
Dar feciorul ( iar spun bunii)
Nebunatic, cum apare,
zice-se c-a vrut să-ncurce
calea Sfintei Maici Fecioare,
Care, plină de mânie
pe feciorul cel pârdalnic,
i-a dat chip de buruiană
de iubit, numit năvalnic…
Dar trecură vremi de-atunce
şi povestea nu-i uitată,
Dragostea-i şi-acum puterea
ce ne-aduce la olaltă,
Iar pe fecioraşu-acela
ce dădea iama prin fete
îl sărbătorim cu toţii
când e zi de Dragobete.
Iar povestea lui am scris-o
sus, în munţii mei cărunţi.
unde dorul şi iubirea
e şi-n inimi, e şi-n frunţi
Şi vă-mpart la fiecare
câte un surâs şăgalnic
şi vă dau s-aveţi sub perini
dragobetele …năvalnic.
Leonid Iacob
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dragobete – Valentin 1:0
@Marius Iacob
Acum că Valentinul trecu, putem striga după el, dacă nu ne plăcu! Pe motiv că Dragobetele nost’ este o sărbătoare mai sprințară ca Valentinul altora. Mai de primăvară, și-o putem lega și noi, masculii, de fertilitate (care ne doare), fecunditate (care vă doare) și renașterea naturii – care împacă pe toată lumea. Dragobetele-i o sărbătoare din timpurile în care eram mai aproape de natură, mai naivi sufletește, cu orgoliul neșifonat și cu siguranță, mult mai sinceri în manifestări: până și ursul iese din bârlog, păsările (nemigratoare) se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și facă cuiburi. Iar cele neînsoțite de Dragobete (concurență mare între păsări, știm) rămân singure și fără pui până la anul, asta știm. Dar de ce refuză păsăroii și chiar unele vrăbiuțe sărbătoarea asta? Păi, amorul ar trebui sărbătorit în fiecare zi, ne spune câte un mascul alfa, iar păsăricile singure achiesează cu entuziasm. Sărbătorim românește! clamează patrioții vopsiți în trei culori, asemenea băncilor din Cluj, odinioară.
Ce au în comun sărbătorile aceste, contestate în egală măsură și cu egală pricină? Calendarul. Sărbătorim de fapt marele dușman, timpul. Fie că marchează începutul primăverii, ca Dragobetele sau începutul postului Paștelui (fără carne, carne-vale) acest moment de început al anului este urât deopotrivă (instinctiv) de bărbații trecuți și ciufuți, ca și de femeile singure. Din același simplu motiv: pentru că ascunde șansa unui nou început. Este o sărbătoare feminină prin excelență, singurul moment al anului când femeia putea să-și declare dragostea (în vestul catolic) sau să-și afle ursitul (la noi). Numai atunci era de cuviință ca fetele să-ntrebe luna, iar doamnele să se mascheze pentru carnaval și să-și aleagă un bărbat. Indiferent de condiția socială, da’ bărbat să fie! Restul e literatură…
ApreciazăApreciat de 1 persoană