CANTECUL ANOTIMPURILOR,MARGARETA PASLARU



r0qH9Q6nkEfgVeZVuqEz3n3SMX2QRk_TRS0FYAxgzMuBo12yPUEmRQ==
„Sunt sigura  ca o clipa  poate sa inchida in ea,ca un fosnet de frunza,ceva din bucuria vietii si din durerea ei…”
Cella Serghi


Primavara si toamna


Acelasi farmec verde
Si ochiul nostru viu
O primavara verde
Si-o toamna-n aramiu.e10c4-2po9yy1
Ca daca primavara, cu voci de pasarele
Ne-nveseleste-n cantec de paseri neinvinse,
Si toamna calma, trista, cu vanturile grele,
Ne linisteste-n taina cu umbrele ei stinse.
O veselie alba
Ce nu cunoaste haos;
Pe cand toamna in salba
Imbie la repaus.
Inspira fiecare o alta nostalgie
Si-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunsi:
Cele de primavara – ne-imbata: o orgie;
De cele ale toamnei suntem mereu patrunsi.
Dorinta de iesire
Adancul cercetandu-l;
Dar toamna, c-o privire,
Ne reculege gandul.e53c9-0_4cb5a_5f1de87_l
In fiecare lucru un farmec poate fi!
Aflandu-l, omul stie sa fie multumit:
In primavara simte nevoia de-a iubi,
Pe cand in umbra toamnei se vrea a fi iubit!
(3 octombrie 1887) Iulia Hasdeu
Anunțuri

Despre anitanna

Incerc sa redescopar placerea unei actiuni zilnice,cum ar fi aceea de a sta in fata calculatorului, a ma plimba, a citi, a privi lumea din jur,a iubi,dar fara a crede ca este ceea ce pot obtine mai mult de la viata! Am invatat ca viata trebuie traita din plin, cel ce nu calatoreste,nu citeste,nu stie sa asculte muzica, nu iubeste,cel ce evita emotiile care ne invata ochii sa straluceasca si sufletul sa vibreze,e condamnat la moarte!
Galerie | Acest articol a fost publicat în video si imagini cu text. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la CANTECUL ANOTIMPURILOR,MARGARETA PASLARU

  1. anitanna zice:


    Se spune ca fiecare moment al zilei are propria sa valoare.
    Dimineata aduce SPERANTA.
    Dupa-amiaza aduce CREDINTA.
    Seara aduce IUBIREA.
    Noaptea aduce PASIUNEA.
    Va doresc sa le traiti pe toate in fiecare zi

    Apreciază

  2. anitanna zice:

    SINGURATATE
    Octavian Goga

    Singurătate, tainică grădină,
    Cu freamăt lin, cu dulce adăpost,
    Pribeagul suflet fără de hodină
    De-atîta vreme-n ţara ta a fost…
    M-au alungat vîltorile pe-afară
    Şi-n goana lor eu n-am avut răgaz
    Să văd cum noaptea-n giulgiu-i mă-nfăşoară
    Şi-mi scrie moartea umbre pe obraz…

    Din vremi uitate mintea azi coboară
    Şi-ţi cer umil acuma, cînd te-ascult:
    Ori rîsul meu curat de-odinioară,
    Ori lacrimile mele de demult…<

    Apreciază

  3. anitanna zice:

     

    Nu mai este cantec, nu mai e culoare ,
    doar o crizantema sta cu nepasare.
    in decorul rece in abandonare,
    ea inca priveste din culoare-i toata aceasta dezolare,
    Despletindu-si frumusetea suava si pudica.
    nici nu-i trista nici ferice sta smerit si judeca:
    Raspandind in jurul ei
    Parfumuri dinspre vremi uitate,
    din alte toamne,adunata
    La fel ca si-n aceasta,de acum ramane o carare….
    .. mereu pentru nou drum..

    sa aveti o zi reusita plina cu bucurii nesperate!

    Apreciază

Bun venit! Se poate comenta !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s