PROMISIUNE ….


70780-1__gregoryfrankharris1953american

Promisiune……

cu fiecare dor
cu fiecare soare
cu fiecare nor
cu fiecare zare
cu fiecare viață


cu fiecare moarte
cu fiecare speranța
cu fiecare noapte
cu fiecare vis
cu fiecare promisiune
cu fiecare abis
cu fiecare mâine
cu fiecare curcubeu
cu fiecare tu
cu fiecare eu…Am sa iubesc mereu si azi si maine…O zi de vineri excelenta!

Anunțuri

Despre anitanna

Incerc sa redescopar placerea unei actiuni zilnice,cum ar fi aceea de a sta in fata calculatorului, a ma plimba, a citi, a privi lumea din jur,a iubi,dar fara a crede ca este ceea ce pot obtine mai mult de la viata! Am invatat ca viata trebuie traita din plin, cel ce nu calatoreste,nu citeste,nu stie sa asculte muzica, nu iubeste,cel ce evita emotiile care ne invata ochii sa straluceasca si sufletul sa vibreze,e condamnat la moarte!
Acest articol a fost publicat în video si imagini cu text. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la PROMISIUNE ….

  1. Mariana Mangalia zice:

    Foarte frumos,Anita! ❤

    Apreciat de 3 persoane

  2. anitanna zice:

     photo 11752019_373170219553328_2037330718620164145_n.jpg„Zâmbeşte când sufletul îţi plânge
    De-i greu nu te-opri, păşeşte-nainte,
    Şi-atunci o să vezi, suferinţa n-atinge
    O inimă bună, ce-aşteaptă cuminte.

    De simţi că norii tristeţii te-apasă,
    Şi noaptea se-aşează în suflet grăbită,
    Primeşte credinţa, mireasă aleasă
    Alături şi viaţa-ţi va fi fericită.

    Povara vieţii grea de-o simţi pe umeri,
    Si valurile vieţii te-neacă fără milă,
    Să nu uiţi niciodată că trebuie să speri,
    Chiar dacă soarta îţi vrea a fi ostilă.

    Şi urii-ntotdeauna răspunde-i cu iubire,
    Tristeţea-n bucurie transform-o negreşit,
    Şi zâmbete aruncă spre orice asuprire,
    Simţi-vei că renaşti, chiar de esti obosit.

    În tot ce este rău, tu să gaseşti un bine,
    Iubire dăruieşte în jurul tau cu drag,
    Iar lacrimi de ţâşnesc, tu plângi, nu te abţine
    Adună-le cu grija într-un frumos şirag.

    O mână de întinzi atunci când totul doare..
    O vei primi-napoi chiar dacă nu visezi,
    Căci vorbele duioase sunt mândrele odoare
    În vremurile tulburi, pe suflet le asezi.”
    (Lacramioara T.) photo y0Gt-OjkRpFYiV1QIK1Olz9ENEPhWjZzQD6O30rRgh6Y-vTWCXpP1gfl soarelui.jpg

    Apreciat de 2 persoane

  3. anitanna zice:

    Iertarea……o poveste cu talc.

    Un profesor a dat
    fiecarui student, ca tema pentru lectia de saptamana viitoare, sa ia o
    cutie de carton si pentru fiecare persoana care ii supara, pe care nu
    pot sa o sufere si sa o ierte, sa puna in cutie cate o piersica, pe
    care sa fie lipita o eticheta cu numele persoanei respective. Timp de o
    saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent cutia cu
    ei: in casa, in masina, la lectii, chiar si noaptea, sa si-o puna la
    capul patului.
    Studentii au fost amuzati de lectie la inceput, si fiecare a scris cu
    ardoare o multime de nume, ramase in memorie inca din copilarie. Apoi
    incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau, studentii adaugau nume
    ale oamenilor pe care ii intalneau, si care, considerau ei, au un
    comportament de neiertat. Fiecare a inceput sa observe ca. din zi in zi,
    cutia devenea din ce in ce mai grea. Piersicile asezate in ea, la
    inceput de saptamana, incepusera sa se descompuna intr-o masa
    lipicioasa, cu miros dezgustator, si stricaciunea se intindea foarte
    repede si la celelalte.
    O problema dificila mai era si faptul ca fiecare era dator sa o poarte
    permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine, in autobuz,
    la vreun restaurant, la intalnire, la masa , la baie, mai ales ca
    numele si adresa fiecarui student, ca si tema experimentului erau
    inscrise chiar pe punga. In plus, cartonul cutiei se stricase si ea
    ajunsese intr-o stare jalnica: cu mare greutate mai puteau face fata
    sarcinii lor.
    Fiecare a inteles foarte repede si clar lectia, pe care a incercat sa
    le-o explice profesorul (cand s-au revazut dupa o saptamana) si anume:
    acea cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a fost decat
    expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi, atunci cand
    strangem inauntrul nostru ura, invidie, raceala fata de alte persoane
    etc. De multe ori credem ca a ierta pe cineva este o favoare pe care o
    facem celeilalte persoane. In realitate insa, aceasta este cea mai mare
    favoare pe care ne-o facem noua insine.
    In cutia ta cate piersici sunt … si ce ai de gand sa faci cu ele?
    ( Povestiri cu talc)Photobucket

    Apreciat de 1 persoană

Se poate comenta aici! Va multumesc si bun venit!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s